Ce este beta testing-ul?

De cate ori ati auzit termenul de “ versiune beta” cand vine vorba de o aplicatie sau ati
observat ca anumite caracteristici sunt “in beta” si nu ati stiut exact ce inseamna acest lucru?

Ei bine, pe scurt, beta testing-ul este a doua faza de testare software, in care un esantion
al publicului vizat incearca produsul, de regula, inainte de a fi lansat. Scopul acestui pas este
unul crucial pentru ca ofera developerilor un feedback realistic in ceea ce priveste calitatea
produsului. Acest feedback provenit de la beta testing este apoi transformat si procesat de catre
developer in scopul imbunatatirii aplicatiei. Totusi, aceasta unealta este mult mai complexa decat
pare, fiind impartita in 5 tipuri cu diferente aparent nesemnificative, dar care asigura
functionarea corespunatoare si calitatea.

Primul tip se numeste closed beta testing (CBT), unde testarea este limitata la un esantion
de indivizi familarizati cu industria tech, care, de cele mai multe ori, sunt clienti sau adoptanti
precoce ( o persoana care se ocupa cu testarea produselor noi inaintea consumatorilor obisnuiti).
Avand in vedere numarul restrans de testers, acest prim tip de beta testing este folosit in mod
obisnuit pentru verificarea unei anumite careacteristici sau functie intr-o aplicatie sau un website
mai vechi.

Al doilea tip este open beta testing (OBT). Dupa cum sugereaza si numele, acest fel de
beta testing este opusul primului, in sensul ca indivizii selectati pentru a testa produsul nu sunt
restrictionati de un numar sau experienta, de aceea, acest tip se mai numeste si public beta. OBT
este o unealta des folosita pentru a informa developerii cu privire la cum actioneaza aplicatia
cand este supusa unui numar mare de utilizatori in acelasi timp.

In continuare, al treilea tip este technical beta testing ; cel mai complex dintre toate.
Acesta consta in analizarea problemelor complicate si descoperirea de bug-uri interne de catre un
grup specializat de indivizi care poate oferi un raport detaliat.

Al patrulea tip este focused beta testing. Developerii apeleaza la acesta atunci cand vor
sa lanseze o noua caracteristica a unei aplicatii sau site deja existente si au nevoie de feedback,
care poate veni atat de la un grup specializat (ca la CBT) sau unul mai larg (ca la OBT).

Ultimul tip este marketing beta testing. Acesta, la fel ca OBT, vizeaza publicul larg, in
scopul de a atrage atentia asupra unui produs. Totusi, acest tip de testing nu se limiteaza doar la
atragerea atentiei media, dar si la eficacitatea acesteia, oferind o imagine de ansamblu a cum va
fi primita aplicatia cand va fi lansata. Unul dintre cele mai bune exemple este Instagram, care se
foloseste de resursele sale (ex: influencers) pentru a promova noi functii sau idei.

Desi printre dezavantajele pe care beta testing le are se numara timpul lung de asteptare
al rezultatelor si faptul ca mediul in care testing-ul este efectuat nu poate fi controlat( ceea ce
poate trimite la concluzii eronate), acesta este necesar in scopul lansarii unei aplicatii sau website
pentru a asigura calitatea, experienta utilizatorilor, accesibilitatea si stabilitatea produsului.

Miruna Sincovita

Related post