Tipuri de testare software
White Box Testing
White box testing este o metoda de testare software care beneficiaza de acces la codul sursa al aplicatiei. In acest tip de testare, QA-ul are acces la informatiile complete despre modul in care este implementat programul, inclusiv algoritmi, fluxuri de date si dependintele. Scopul principal al white box testing-ului este de a verifica corectitudinea functionarii aplicatiei in conformitate cu specificatiile si cerintele stabilite, prin identificarea si eliminarea erorilor din punct de vedere al logicii si al executiei (nu din punct de vedere al unui user). Prin analiza detaliata a codului sursa white box testing-ul poate dezvalui probleme precum bug-uri de sintaxa, bucle infinite, utilizarea necorespunzatoare a memoriei sau vulnerabilitati de securitate. Pe langa asta, informatiile la care are acces un QA pe baza codului il pot ajuta sa inteleaga mai bine modul in care functioneaza aplicatia si ce teste poate genera.
Black Box Testing
Black box testing este o metoda de testare software care se concentreaza pe evaluarea functionalitatii externe a unei aplicatii, fara a fi necesara cunoasterea detaliilor interne ale codului sursa (adica din punctul de vedere al unui user). In acest tip de testare, QA-ul examineaza comportamentul si rezultatele obtinute de la aplicatie in functie de inputul sau, fara a avea cunostinte despre modul in care aceste rezultate sunt obtinute in cod. QA-ul trateaza software-ul ca pe o “cutie neagra”, fara a cunoaste detaliile interne ale functionarii acestuia.
Testarea Performantei
Testarea performantei consta in evaluarea si masurarea capacitatii unei aplicatii sau a unui sistem de a functiona sub diferite incarcari de useri si conditii de utilizare. Scopul principal al testarii performantei este de a identifica si evalua comportamentul aplicatiei in ceea ce priveste timpul de raspuns, viteza de procesare si utilizarea resurselor, cum ar fi memoria, procesorul si reteaua. Acest tip de testare implica de obicei simularea unor situatii reale de utilizare, unde aplicatia este supusa unui volum ridicat de solicitari sau la incarcari intensive pentru a evalua daca sistemul este capabil sa functioneze in mod eficient si stabil in aceste conditii.
Stress Testing
Stress testing este o metoda utilizata in testarea software pentru a evalua comportamentul si performanta sistemului in conditii extreme sau sub sarcini si incarcari excesive. Scopul acestui tip de testare este de a determina limitele si punctele slabe ale aplicatiei si de a verifica cum reactioneaza aceasta in situatii de solicitare intensa. In timpul testarii de stres, se genereaza un volum mare de date sau se simuleaza un numar mare de utilizatori simultani pentru a evalua modul in care sistemul software gestioneaza aceasta presiune. QA-ul evalueaza comportamentul sistemului, cum ar fi timpul de raspuns, ratele de esec sau stabilitatea pentru a identifica eventualele probleme de performanta. De retinut ca in acest tip de testare se merge cu un numar mult mai mare de useri/reqest-uri fata de cerintele aplicatiei.
Testarea end-to-end
Testarea end-to-end reprezinta o abordare cuprinzatoare care implica testarea intregului flow de lucru al unei aplicatii sau a unui sistem, de la inceput pana la final. Acest tip de testare se concentreaza pe verificarea si evaluarea functionarii corecte si complete a aplicatiei in conditii de utilizare reale. QA-ul simuleaza scenarii complexe, care includ interactiuni intre diferite componente ale sistemului si asteptari specifice ale utilizatorilor. Obiectivul principal al testarii end-to-end este de a verifica ca toate componentele sistemului interactioneaza in mod corespunzator, transferul si procesarea datelor sunt corecte, iar rezultatele finale sunt conforme cu asteptarile. Un exemplu ar fi testarea unui flow de cumparare a unor produse de pe un magazin online. QA-ul va trebui sa treaca prin functionalitatea de login, prin search si procesul de checkout pentru a verifica intregul flow.
